Adina V. - Pasărea ceas

Sunt pasărea ceas ce zboară alene

Curbând stalactite  din timpul pierdut,

Minutele plâng, ascunse sub pene, 

Cerând al secundei vremelnic sărut.

Tic-Tac, mă-nfăşor în prafuri stelare,

Argintul luminii străluce în ochi

Iar bezna uitării în cercuri dispare

Prelinsă-ntr-un vortex de negru deochi.

Şi cârduri de clipe sosesc pregătite

Să plece pierdute spre timpul de-apoi,

Eu încă aştept pe vârful de munte

Să scot curcubeul ascuns între ploi.

Doar geruri coboară  hulpave, haine,

Să sfârtece visul prin care mai speri,

Şi ziua de astăzi va fi pentru mâine

Ce mâine e astăzi cu aripi  de ieri.

Deschid şi închid cu geamăt aripa

În zgomot de ceas cu ritm cardiac

Iar timpul amar îşi plânge risipa,

Prin frunza visării cu iz de tic-tac.

Şi totul se-nvârte, şi totul dispare

În zări sfâşiate de zbor milenar,

Şi iarăşi apare, şi iarăşi tresare

Secunda visării la vechiul hotar.

Adina V. 

26.01.2016

©Adina V. -Copyright - Toate drepturile rezervate