Suspectat de iubire

Degetele mele, herghelii de iarbă,
Au brodat năvalnic frumuseţea vieţii,
Dintr-un râu de gheaţă au putut să soarbă
Izvorul iubirii, cum au zis profeţii.

Fluturând prin neguri am adus lumina
Şi-am cules în palme lacrimile grele,
Ca un geniu-al milei, celui ce suspină
I-am dat cerul, luna şi-un pogon de stele.

La apus de veacuri, florile rănite
Răsări-vor numai de sunt printre voi
Suflete-nsetate şi neprihănite
Ce vor mântuirea ca pe-un dar de soi.

Astăzi, o instanţă crudă şi nedreaptă
M-a închis în cuşca pentru inculpaţi.
Cu privirea aspră, judele aşteaptă
Să-şi înceapă vorba falşii avocaţi.

Hârâind astmatic un bătrân m-acuză
C-am întors la viaţă tot ce-i putregai
Dăruind iubirea ca pe-o calauză
Către poarta sfântă ce duce spre rai.

Altă robă neagră arată spre mine
Şi cu glas de tunet strigă-acuzator
C-am aprins făclia chemării divine
Şi-am vorbit de pace ca un salvator.

Freamătul se iscă cu puteri de viscol
Printre magistraţii cu părul de scai,
Zidurile-mi ţipă că sunt în pericol
Şi deschid complice ochi de mucegai.

Sfidătoarea curte şuşoteşte tainic
Aruncând privirea ca un fulger rece
Către-a mea făptură, ce priveşte paşnic
Fără-a înţelege ce se pregăteşte.

"Care-mi este vina? mă revolt deodată,
Tribunal al morţii, de ce-s judecat?"
"Ai sădit o floare în lumea ciudată.
De iubire, astăzi, tu esti suspectat!"

Mă cuprinde-n braţe tăcerea sinistră
Şi pe buze-mi pune sărutul de foc,
Într-un colţ, o rază cu privirea tristă
Se stinge chircită dispărând pe loc.

Mă ridic îndată, cu fruntea senină,
În priviri am cerul şi zâmbesc curat:
"Dragă adunare, inima mi-e plină
De iubire, astăzi, da, sunt vinovat!"

Adina V.

11.02.2016

 ©Adina V. -Copyright - Toate drepturile rezervate