cu toate că deșertul e prea mare
pentru o singură viață
fir cu fir trebuie înțeles
străbătut pas cu pas
abia apoi
plin de praf
de sudoare
cu răni în tălpi și buze crăpate
poți să bei apă
ca pentru întâia oară
ca pentru întâia oară
a, nu, nu din acea oază înșelătoare
a fetei morgana
unde vântul îți mângâie fruntea
cu degete reci
unde tigvele beduinilor ispitiți
rânjesc la soare
ca niște stigmate în nisip
ca niște stigmate în nisip
acolo vei pierde tot ce ai adunat
toată agoniseala din chivotul
purtat cu grijă sub coasta stângă
plângi și mergi
mergi până când nu mai poți
decât să mergi
trebuie să urmezi acest deșert
trebuie să urmezi acest deșert
care se mărește cu cât te pierzi mai mult
dar ai nevoie de el
pentru a nu trăi degeaba
adina v.
6.11.2018
©Adina V. -Copyright - Toate drepturile rezervate
Dupa desertul din Sinai
RăspundețiȘtergereNe-asteapta fericirea-n rai
cam așa :)
ȘtergereSa-ti spun una si mai buna:
ȘtergereFara lupta nu-i cununa!
păi nu? :)
Ștergere"să aibă tot cei lași ar vrea, pe neluptat" (Coșbuc) :)
cu drag!
Te salut Adina!Am strbatut cu placere cu inca o data ...desertul tau si dincolo de el aflai ravvnita oaza (la care orice calator viseaza)
RăspundețiȘtergereS.Al
Bucuroasă de vizită :)
ȘtergereCu drag, A! :)