Adina V. - Mozaic

Mozaic fragil de oameni,

cioburi albe, cioburi negre,

s-au răsfrânt lumini în ele,

vine ploaia să le spele.

Mozaic, gânduri aparte

îngropate-n pagini albe,

viermuiesc printre cuvinte,

mozaic ascuns în carte.

Mozaic, zâmbet, culoare,

zboară clipa șlefuită

de un rictus, o visare,

de iubirea trecătoare.

Mozaic uitat de lume

al tăcerilor pierdute,

cine te mai știe, cine?

când n-ai chip, nu ai nici nume...

Adina V.

30.07.2018

©Adina V. -Copyright - Toate drepturile rezervate