pentru Carmen, sora mea
Mai scutur, câteodată,
covorul gros de amintiri
și cad din el povești uitate,
și iepuri cu joben zâmbesc,
plutesc prin aer bule mici,
sunt de săpun sau poate-s scame
în care liniștită doarme
copilaria mea curată.
Schițat de mâna unui înger
plutește-acum desenul vechi
când Moș Crăciun sau Nicolae
se strecurau pe la ferești
și uite cum apar senini
în clarobscurul din odaie
doi lujeri, mândri trandafiri,
ce cu petalele-nroșite
de crivățul iubirii sfinte
au pus culori în palma mea.
Și prind a râde, dintr-odată,
atâtea versuri ce-am citit
în cartea veche de la școală,
încât nu stiu să stăvilesc
aceste zâmbete ce, parcă,
aduc cu ele primăvară
în seara beznelor nebune
din iarna asta, surioară...
adina v.
15. 12. 2018
©Adina V. -Copyright - Toate drepturile rezervate
©Adina V. -Copyright - Toate drepturile rezervate
:)/:(
RăspundețiȘtergere!
Ani mulți și buni!
E lacrimă și zâmbet!
RăspundețiȘtergereEste viață.
:)
Mulțumesc pentru popas, domnule Narcis!
ȘtergereDa, lacrimă și zâmbet :)
Trecutul e frumos, copilăria e perioada magică a fiecăruia :)
Cu drag, sărbători fericite vă doresc din tot sufletul! :)