sâmbătă, 15 decembrie 2018

Adina V. - Pentru Carmen



pentru Carmen, sora mea

Mai scutur, câteodată, 
covorul gros de amintiri
și cad din el povești uitate,
și iepuri cu joben zâmbesc,
plutesc prin aer bule mici, 
sunt de săpun sau poate-s scame
în care liniștită doarme
copilaria mea curată.


Schițat de mâna unui înger
plutește-acum desenul vechi
când Moș Crăciun sau Nicolae
se strecurau pe la ferești
și uite cum apar senini 
în clarobscurul din odaie
doi lujeri, mândri trandafiri,
ce cu petalele-nroșite 
de crivățul iubirii sfinte
au pus culori în palma mea.

Și prind a râde, dintr-odată, 
atâtea versuri ce-am citit 
în cartea veche de la școală,
încât nu stiu să stăvilesc
aceste zâmbete ce, parcă,
aduc cu ele primăvară
în seara beznelor nebune 
din iarna asta, surioară...

adina v.

15. 12. 2018

©Adina V. -Copyright - Toate drepturile rezervate

3 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Mulțumesc pentru popas, domnule Narcis!
      Da, lacrimă și zâmbet :)
      Trecutul e frumos, copilăria e perioada magică a fiecăruia :)
      Cu drag, sărbători fericite vă doresc din tot sufletul! :)

      Ștergere

Mulțumesc tuturor pentru popas.

©Adina V. -Copyright - Toate drepturile rezervate