Azi două lacrimi au intrat în piele
și au săpat adânc, pân'la sorginte,
o lotcă veche se scufundă-ntruna,
din alta, poezia se desprinde.
Și aripi de-ntuneric vin să ardă
în candela acestui neam învins
de piatra care tace sub picioare,
de un copac din rădăcini desprins.
Mai este un pătrar de lună sfântă
în buzunarul celui ce-a plecat
cu vâsla ruptă, strâns ținută-n mână,
să cucerească Styx-ul cel turbat.
Mai este un pătrar de lună sfântă,
în palma lui Socrate îl răstorn,
el luminează drumul veșniciei
spre locul unde toți actorii dorm.
Această lună ruptă e în două,
avem o jumătate ce-a tăcut,
s-a dus Ivan, s-a dus și Caramitru,
și am rămas privind înspre trecut.
adina v.
5.09.2021
Azi, trista zi când ne-au părăsit Ivan Patzaichin și Ion Caramitru.
