într-o gară pustie așteptam un tren care nu mai venea
priveam printre copacii uscați cerul senin
nicio metaforă nu-mi îndulcea așteptarea
niciun sunet nu-mi estompa bătăile inimii
așteptare teamă furie
și totul se rotea în sensul acelor de brad
care-mi aminteau că am venit ca să rămân
adina v.
10.02.2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc tuturor pentru popas.