Prin ceața bolnavă se pierde orașul
și nimeni nu este pe străzi,
în tine, o iarnă își sapă sălașul.
Iubirea îți spune: să crezi!
Jilavă, o frunză își strigă reproșul
spre vremuri trecute și verzi,
chemarea-i ascunde în palme călușul.
Iubirea îți spune: să crezi!
Cuțitul durerii și-ascute tăișul
pe-un gând sugrumat de zăpezi,
iar Charon așteaptă, apatic, bacșisul.
Iubirea îți spune: să crezi!
Un haos se naște și este urmașul
a tot ce-i trecut și păstrezi,
în suflet, trecutul îți este vrăjmașul.
Lumina îți spune: să vezi!
Credința în tine să-ți fie urcușul
spre culmea la care visezi,
te uită, amurgul își scutură roșul.
Iubirea îți spune: să crezi!
Adina V.
26.12.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc tuturor pentru popas.