vineri, 10 aprilie 2015

Teama de cuvinte



În noaptea blândă , de mătase
Cu mii de stele răsfrânte-n priviri
Când timpul însuşi se dilatase
Noi doi tăceam, depănând amintiri.


Într-o caleaşcă de vis alergam
Pe firmamentul clipelor trecute
Şi-n veacul mut  noi nu ştiam
Să împletim, din ore, noi minute.


Izvorul lunii, tandru ne-nvelea
Cu stinse doruri şi trăiri profunde.
Pe deget, când mi-ai pus o stea,
Tăcerea a început să ne inunde!


Sub valul veşniciei ce ne-a absorbit
Zidul cuvintelor din noi ...s-a năruit.


Adina V.