Adina V. - Cioc-cioc

Dacă nu sunt acasă când vii să bați la ușă

să știi că sunt la piață să cumpăr o căpușă,

să strângă ea veninul din zilele amare

când dispăreai o lună să cumperi trei ziare.

Mai iau și-un kil de palme să-ți fac din ele ciorbă

să ți-o arunc în cap când vii să stăm de vorbă,

apoi să-ți fac masaj pe spate și picioare

cu frunze de urzică și bățul de covoare.

Și dacă nu-ți ajunge corecția primită

și țipi în gura mare că splina ți-e mărită,

îți iau pe datorie un ceai de gălbenele

să-l bei pe nemâncate când mergi la păcănele.

Când o să vii acasă după o lună-ntreagă

cu pantalonii-n vine și slab ca o mârțoagă,

îți dau cât nu poți duce respectul cuvenit

să te întorci în fugă de unde ai venit.

Adina V.

14.04.2018

Sâc, nu am să bat la ușă,

Am eu flit pentru căpușă,

Palmele ți le sărut

Dacă ciorbă mi-ai făcut,

Din urzici de-mi faci mâncare

Până-n noapte bat covoare,

Nu mai plec la păcănele,

Mi-s dragi ochi mândrei mele,

Cu așa bună măncare 

nu îmi arde de plecare.

Cu respectul cuvenit

Sper că te-am recucerit!

Așa soție frumoasă!

Merită să stai acasă.

replică: domnul Dumitru Neagoe

16.04.2018

Replica domnului Florin Vasilescu

Niciun cioc-cioc

De nu mă vrei acasă,

Frumoasă colombină,

Să știi că nu îmi pasă

De porți cămașa fină.

Cumpără tu căpușa,

Cu kilul, dacă vrei,

N-o să-ți mai sprijin ușa

Eu, bietul tău Grivei.

De cumperi palme, zău,

Vei constata prea iute

Că o să-ți pară rău

Şi-ți ies pe frunte cute.

Cu frunze de urzici

Şi bățul de covoare

Sigur în gȃnd îți zici:

,,El le bătea mai tare”.

Eu nu m-am plȃns vreodată

Că m-ar durea ceva

Şi nu-ți doresc, măi fată,

Să-mi simți absența, na!

Cȃnd merg la păcănele,

Tu știi atȃt de bine

Că plec plȃngȃnd la ele,

Împins numai de tine.

Citesc, nu-mi vine-a crede,

Că nu-s acasʼ cu luna,

O, Cel de Sus te vede

Că faci doar pe nebuna.

Iar dacă voi pleca

De-aici și din cetate,

Să nu te plȃngi cumva

Că ești singură, frate!

Florin Vasilescu