vineri, 12 ianuarie 2018

Piranha


"Înnobilat" de-atâta mărșăvie,
o troacă ți-e destinul decăzut,
cuvintele îmi plâng în poezie,
cu versul, strâns de gât, te execut.

"N-aduce anul ce aduce clipa",
poeții peste noapte se-nmulțesc,
în loc de mână-și flutură aripa,
dar ei nu zboară, doar se prăbusesc.

Cu ochii bulbucați de-atâta faimă
și-au arogat formal un drept la tron,
din fașă sughițau, c-un fel de teamă,
poeme, când sugeau din biberon.

Se îmbrâncesc și dau viclean din coate
c-un zâmbet crăcănat pe chipul slut,
ești prost dacă nu știi că azi se poate 
să fii poet cu vers de împrumut.


Adina V.

12. 01. 2018

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu