ERO

ERO...tu mi-ai rămas în gând,

un nume incomplet de gară,

și uite, anii trec pe rând

pierduți în fumul de țigară,

în sunet surd, ecou postum

al căutărilor de-o viață.

Încremenit la cap de drum,

pe un peron aștept chitanță.

Izbit în plin de tot ce-i dur,

am strâns în mine-atăta ură

că nu mai pot nici să mai jur

bolnav de-atâta impostură.

M-am scufundat într-un ocean

de frământări interioare

și nimeni n-a știut ce am,

nici cât am plâns, nici cât mă doare.

Aștept acum pe un peron

ca vieții mele să-i dau nume.

Un Eros sună prea slavon,

mă-nclin lui Zero, și la lume!

Adina V.

27.11.2017