Un punct comun cândva, iubirea,
a-ngemănat două destine-
un Tu de-un cromatism aparte,
un Eu pierdut printre ruine.
Eu-doar amurgul vietii-n care
strânsesem vise prezumtive,
iar Tu-un răsărit sălbatic
printre iluzii primitive.
Ca-ntr-un delir scăpat din cușcă
ne-am întâlnit instinctual,
gândiri diametral opuse
unite-n punctul virtual.
Eu desenam spre est confuzii,
un strigăt germina în ele,
spre vest, te sufoca o vară
din algele uitate-n piele.
Învinși de-această geometrie
în care ne-am jucat de-a mirii,
săpăm cu semne de-ntrebare
ipotenuza despărțirii.
Adina V.
09.07.2017
Sa sap cu zel ipotenuza O fac,de vrei si spun adio
RăspundețiȘtergereCum vad ca sincer imi propui Raman ce-am fost:un pelerin
Inseamna a-mi ucide muza Tu cartea despartirii scri-o
Punand apurururi lira-n cui Si da-mi-o s-o semnez!AMIN!
Aaaa, cat imi place:)
ȘtergereMultumesc, Alex :)
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereMultumesc , Aurel.
ȘtergereFelicitări! Un poem bine scris, se întâmplă uneori povești frumoase, chiar dacă nu îți permiți să le trăiești, le oferi câteva clipe, un popas între cotidianul nu tocmai cum ți l-ai fi dorit, și zorii mijiți ai unui vis imposibil.. Îl lași, nu te înduri să-l alungi din prima, cu toate că nu ai să-l trăiești niciodată.. Dar îl lași, o să-i scrii un poem, și pe urmă o să-ți treacă.. Trebuie să te întorci în cotidianul de care nu e indicat să fugi...
RăspundețiȘtergereMulțumesc , draga mea, pentru exprimarea impresiei create de aceste versuri.
ȘtergereTin mult la parerea ta, tu avand cunostinte temeinice in ce priveste poezia, si nu numai.
Cand mai citesc ceva scris de tine? Astept cu nerabdare :)
Imbratisari cu mare drag pentru tine si mamica ta :) Pupicei!
Bună, am mai văzut o poezie postată de tine care mi-a plăcut și am vrut să te întreb dacă sunt creație proprie. O săptămână frumoasă îți doresc!
RăspundețiȘtergereDa, Camelia, sunt poeziile mele :) Multumesc pentru apreciere si timpul acordat lecturarii.
ȘtergereImbratisari, cu drag! :)