Ți-aș spune despre cântecul dimineții,
despre revărsarea culorilor ce invadează răsăritul,
despre zâmbetul înflorit pe buze,
despre vulcanul domolit
în mreaja visării.
Ți-aș spune despre flori și frunze,
despre cer și soare…
despre cer și soare…
Dar nu!
Am să-ți spun despre
urletul mamei
care își plânge copilul
ucis de nepăsarea celorlalți,
despre geamătul bătrânilor aplecați
sub poveri prea mari pentru umerii lor,
sub poveri prea mari pentru umerii lor,
despre zbaterea pădurilor sub securea nemiloasă,
despre ochii care
privesc apatic
haosul din jur, orbiți de nepăsare,
despre moartea speranțelor
și nesiguranța ce naște disperarea,
despre tristețea alăptată la sânul
unui azi anemic.
despre tristețea alăptată la sânul
unui azi anemic.
Ți-aș spune și despre mine,
despre ce am fost, ce sunt și nu voi mai fi
în viața ce mă poartă
prin aluviunile singurătății
prin aluviunile singurătății
unui destin trucat în jocuri de culise.
Ți-aș spune despre tine, dar plecând,
ai luat toate cuvintele.
ai luat toate cuvintele.
Adina V.
03.09.2016
©Adina V. -Copyright - Toate drepturile rezervate
frumoasa exprimare, dar........
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergerete simt pt totdeauna
RăspundețiȘtergereDeisebit poem, Adina, felicitari draga mea!
RăspundețiȘtergereFrumoasa poezie, Adina. Te felicit.
RăspundețiȘtergereAdina am pentru tine un dar, volumul 3 Carmen antologia, cu pretuire!
RăspundețiȘtergereFrumos,cum este mereu,gândul tău așternut în poezie!
RăspundețiȘtergereFelicitări,suflet special!O zi frumoasă!
Adevarat, asa este.Deosebita poezie, mesajul este deosebit. Felicitari.
RăspundețiȘtergere