Ah, cum mă strânge-n brațe viața
Și nu-mi dă voie să visez,
Ce sumbră-mi pare dimineața
Prin care-ncet mă furișez.
Mi-e visul răstignit pe cruce,
Iar cerul pare-nsângerat,
Mă zbat sub clipa care-aduce
În suflet strigăt disperat.
Privesc cum totul se destramă,
Pământul pare muribund,
Mă întristează-a lumii dramă
Și-n poezie mă ascund.
Adina V.
31.07.2016
©Adina V. -Copyright - Toate drepturile rezervate
Te ascunzi bine,superbe versuri !
RăspundețiȘtergere”Mă întristează-a lumii dramă
RăspundețiȘtergereȘi-n poezie mă ascund.”
Mulți dintre noi încercă să schimbe ceva,de cele mai multe ori,inutil.
Atunci,precum sufletele sensibile,ne retragem în diferite carapace...
Cea mai frumoasă fiind poezia.
Frumoasă poezia,frumos sufletul,frumos totul!
Îți mulțumim pentru șansa de a te citii!
Te îmbrățișez cu sufletul!
RăspundețiȘtergereDeosebite versuri, felicitari draga mea!
Multumesc din suflet, doamna Rodica Lupu.
ȘtergereGanduri bune catre dumneavoastra.
Cu acelasi drag dintotdeauna!
De o vreme bună, tristeţea te copleşeşte, dar versurile tale sunt încă încântătoare ! Cu stimă, SDD
RăspundețiȘtergere