duminică, 31 iulie 2016

Refugiu


Ah, cum mă strânge-n brațe viața
Și nu-mi dă voie să visez,
Ce sumbră-mi pare dimineața
Prin care-ncet mă furișez.

Mi-e visul răstignit pe cruce,
Iar cerul pare-nsângerat,
Mă zbat sub clipa care-aduce
În suflet strigăt disperat.

Privesc cum totul se destramă,
Pământul pare muribund,
Mă întristează-a lumii dramă
Și-n poezie mă ascund.


Adina V.

31.07.2016

©Adina V. -Copyright - Toate drepturile rezervate 

5 comentarii:

  1. ”Mă întristează-a lumii dramă

    Și-n poezie mă ascund.”

    Mulți dintre noi încercă să schimbe ceva,de cele mai multe ori,inutil.
    Atunci,precum sufletele sensibile,ne retragem în diferite carapace...
    Cea mai frumoasă fiind poezia.
    Frumoasă poezia,frumos sufletul,frumos totul!
    Îți mulțumim pentru șansa de a te citii!
    Te îmbrățișez cu sufletul!

    RăspundețiȘtergere

  2. Deosebite versuri, felicitari draga mea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc din suflet, doamna Rodica Lupu.
      Ganduri bune catre dumneavoastra.
      Cu acelasi drag dintotdeauna!

      Ștergere
  3. De o vreme bună, tristeţea te copleşeşte, dar versurile tale sunt încă încântătoare ! Cu stimă, SDD

    RăspundețiȘtergere