luni, 23 mai 2016

Şi iar...


Şi iar mă nasc pentru a fi
Speranţa visului din noi
Şi rup cu dinţii dintr-o zi
S-arunc durerea la gunoi.

Şi iar prin gândurile triste
Presar parfum de viorea
Ca "tu şi eu" să mai reziste
În noaptea dintre "el şi ea".

Şi iar culeg din cer steluţe
Ca negrul să devină alb
Şi cer iubirii să ne cruţe
De vina de a fi şi slab.

Şi iar prind râul de vâltoare 
Şi ţipă când îl strâng de găt
Ca să-l întorc iar la izvoare
Să curgă lin, dar hotărât.

Şi iar se-mbracă buturuga
Cu haină crudă de lăstar
Când din altar se-nalţă ruga:
Să-mi fii, să-ţi fiu, iubite, iar!

Adina V.

23.05.2016




©Adina V. -Copyright - Toate drepturile rezervate 

4 comentarii:

  1. Si iar ma nasc pentru a fi,
    Un trubadur intarziat,
    Nu cer nimic la schimb,sa stii,
    Dar nici tu inca nu mi-ai dat !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poetul tot poet...glasuieste prin verset :) Bucuroasa de trecere, Mihai!

      Ștergere
  2. Eu pentru tine sunt și cânt
    De noi, de toate și de sfânt!
    te pup cu tot dragul! O minune de poem! Doina Bezea

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere

Mulțumesc tuturor pentru popas.

©Adina V. -Copyright - Toate drepturile rezervate